O glumă
Se spune că lumea ar fi un loc mai bun dacă ar fi condusă de femei. Sigur, poate că nu ar mai exista războaie, violență și conflicte teritoriale, dar în loc de toate acestea am avea niște țări turbate de gelozie care n-ar vorbi una cu alta.
O temă
Am tot auzit în ultima vreme întrebarea „unde e locul nostru din tramvai” (a se citi „unde e bărbatul care ne protejează și ne oferă confortul chiar dacă asta presupune câteodată inconfortul propriu?”). În general, interlocutoarele mele pun lipsa ofertei de locuri în tramvai pe seama politeții, a moralei și a manierelor elegante. Sau, mai exact, a lipsei acestora. Eu cred că lucrurile sunt mai simple decât atât. Eu cred că este vorba despre putere. Despre câtă credem că deținem și, implicit, despre cum se reflectă acest lucru în „skanderbeg-ul” de cuplu și nu numai. Pentru că lupta pentru putere nu se reflectă numai în politică sau în organizațiile multinaționale.
Puterea este forța de bază care modelează orice interacțiune socială. Definește felul în care relaționăm unul cu celălalt. Puterea este cea care va determina dacă vei fi centrul atenției sau nu te va băga nimeni în seamă. Nivelul de putere la care vrei să ai acces va defini și rolurile și funcțiile pe care ți le vei asuma în viață sau cel puțin vei încerca să ți le asumi.
Nivelul de putere la care ne dorim să avem acces diferă, dar toți, fără excepție, avem nevoie de putere. Dacă ajungem unde ne dorim, vom fi în largul nostru și mulțumiți. Iar dacă nu, ce credeți? Gradul de frustrare pe care îl manifestăm în viața noastră cea de toate zilele, va ilustra răspunsul la întrebarea: sunt cât de puternic mi-am dorit să fiu?
Să mă întorc la locul din tramvai… Pentru că unde credeți că devine mai vizibilă lupta pentru putere și felul în care accesul la putere modelează rolurile pe care ni le asumăm? Ei bine, în filozofia personală a identității de sex-rol. Mai simplu spus, ce credem fiecare despre rolul bărbatului sau al femeii în general.
Și-acum și tema. De data asta, avem tema pe tabere. Așa că, folosind principiul locului din tramvai, mai întâi tema pentru doamne, și pe cea pentru domni.
Doamnelor și domnilor, când câștigi ceva, pierzi ceva. Ideea este că dacă ai putere, n-ai protecție. Adică dacă femeia poate juca box sau fotbal, poate conduce tractoare, avioane și poate fi cosmonaut… acum, pe bune, la ce-i mai trebuie locul din tramvai?
Concluziile ar trebui să fie ușor de tras… Dar, dacă vă încurcați pe undeva sau vreți să îmi împărtășiți din fisele picate, vă stau la dispoziție pe terapie@mirunastanculescu.ro.
Un film – Disclosure
Nu știu dacă v-ați gândit vreodată, dar hărțuirea sexuală nu are legătură cu sexul. Ci cu puterea. Și cu avantajul puterii, adică supunerea. Așa se și explică cum de, pe vremuri, bărbații erau exclusivii vinovați de o atare conduită. Aceasta e marea valoare adăugată a filmului. Face vizibil faptul că nu e vorba despre sex, ci exclusiv despre putere și te obligă să-ți dai seama că, de vreme ce femeile au căpătat accesul la putere, devine doar o chestiune de timp până apar și comportamentele asociate cu aceasta. În plus, de vreme ce societatea are nevoie de timp până acomodează noile schimbări, bărbatul devine nu numai victima puterii dar și a preconcepțiilor și prejudecăților care îl definesc ca fiind cel puternic.
Pe mine mă amuză să văd filmul în companie masculină pentru că – inevitabil – se găsește cineva să comenteze că și-ar dori să fie hărțuit de Demi Moore, uitând că sexul – pentru a fi doar sex și nu abuz – are nevoie de egalitate.
Și, întorcându-mă din nou la locul din tramvai, o să vă rog să meditați cine l-a câștigat în film.
O carte – Pe aripile vântului
Am ales cartea pentru contrast. Adică drept tribut pentru femeia ce are nevoie de protecție. La prima vedere cel puțin. Pentru că la o privire mai atentă Scarlett promite să ajungă Meredith (hărțuitoarea din Disclosure) de mai tărziu. Pe undeva, ascunsă de taftaua crinolinei se simte lama de oțel. Dacă în film, vremurile permit deja purtarea durității la vedere, în carte eroina se descurcă conform cerințelor și o prezintă drept neajutorare. Că de-asta spun că hărțuirea are legătură cu puterea. Pentru că dacă facem un efort și scoatem pretinsa neajutorare din ecuație, eu cred că Scarlett hărțuiește binișor. E drept, că dacă lucrurile mergeau direct la țintă scutea, probabil, o parte din căsătorii.
Puterea asumată și permisă vine deci cu vizibilitate. Cu presiune și cu luptă. Cea care umblă „underground” va presupune convingere, influențare adică mai dramatic spus – manipulare.
Eu cred că „locul în tramvai” nu e doar politețe. E reflectarea a ceea ce înseamnă, cu bune sau cu rele, egalitatea dintre sexe.
Foto: Getty Images/Guliver, www.gettyimages.com