Sunt înalt și slab.
Am o barbă rară și lungă, castanie.
Ochii mei sunt căprui. Clipesc rar. Când dorm, ochii mei rămân deschiși și se uită la Lună.
Am două cearcăne violet.
Gura mea stă tot timpul întredeschisă, pentru ca surplusul de gânduri să aibă pe unde ieși.
Am două urechi care aud cel mai mic zgomot. (Stereo.)
Pe nas, am o cicatrice mică. (Am căzut cu bicicleta, în copilărie.)
În nas, am câteva smocuri de păr, care opresc praful orașului să-mi intre în plămâni.
Sprâncenele mele sunt unite. Dacă mă încrunt, sprâncenele mele arată ca un S, culcat pe o parte.
Am mâinile mari, degetele lungi, unghiile late. Ca să apuc, să frământ și să zgârii.
Când tu intri în casă, fața mi se luminează, și atunci nu mai semăn cu mine.
